Vila în terase Șuțu, stil maur

Actul de naștere al clădirii avându-l ca autor pe arhitectul Grigore Cerchez este datat 1898. Grigore Cerchez (1850-1927) este dublu licențiat: avea și diplomă de inginer și pe cea de arhitect. După ce și-a terminat studiile la Paris, a profesat la București în ambele meserii. Devine chiar inginerul-șef al capitalei între 1876–1879. A fost unul dintre adepții și susținătorii curentului de afirmare a specificului național românesc în arhitectură, dar a exersat și alte stiluri (neoclasic, eclectic). Printre principalele clădiri avându-l ca autor se pot enumera: Facultatea de Arhitectură din București, o aripă a Palatului Cotroceni, Muzeul Antipa, Banca Națională din Brăila. Un proiect aparte se găsește la Constanța – Vila Șuțu, construită pe taluzul mării în stil maur. Proprietarul era Mihai C. Șuțu (1841 - 1933), descendent al unei familii de rang înalt: străbunicul său, pe nume tot Mihai Șuțu, a fost domn al Țării Românești și al Moldovei (prin rotația impusă de Înalta Poartă), iar Constantin Șuțu – tatăl său – a fost ministru de finanțe sub domnia lui Alexandru D. Ghica. El însuși a fost o personalitate marcantă: membru al Academiei Române, inginer cu studii absolvite la Paris, a deținut funcții in Ministerul Domeniilor, apoi a urcat pe scara ierarhică ca director general al Poștelor, consilier la Înalta Curte de Conturi și guvernator al Băncii Naționale a României. Se numară printre cei mai importanți numismați și metrologi ai epocii. Mihai Șuțu deținea un teren într-o locație de vis: promontoriul estic al peninsulei constănțene, chiar pe malul Mării Negre, între străzile Școalei (astăzi Callatis) și Ceres (astăzi Caratzali), unde tatăl său avea o casă de lemn. Pe locul acesteia, arhitectul Grigore Cerchez i-a ridicat o construcție care domină și acum această zonă, devenită astăzi a Portului Tomis. Accesul la această clădire era asigurat de strada Mărei (astăzi Krikor Zambaccian). Față de proiectul inițial, Cerchez a mai făcut câteva modificări (de exemplu – a renunțat la o a doua scară care coboară la nivelul inferior și a mai adăugat și camerele servitorilor spre sud). Impetuoasa Vilă Șuțu, având autorizația de construcție datată 29 iulie 1898, este construită pe stânca țărmului răsăritean al vechiului Tomis, fiind una dintre puținele construcții în terase construite în epocă. Zidul de sprijin care înconjoară palatul este situat în apropiere de locul în care exista și o ieșire a galeriilor subterane construite de romani în sec. II e.n. (cu rol de alimentare cu apă, dar și defensiv). Privirea ne este invadată de stilul maur al clădirii ce ne poartă cu gândul la Andaluzia spaniolă, vestită pentru o astfel de arhitectură. Din păcate, în perioada 1950 – 1955 au avut loc unele intervenții la clădire, când a fost desființat și sacnasiul de la etajul I – partea dinspre nord (sacnasiul era un fel de bowindow de lemn scos în afara clădirii și avea un aer aparte). Vila Șuțu a fost rechiziționată de puterea comunistă și a adăpostit după 1947 mai întâi Casa de Creație, apoi Consulatul Cehoslovaciei. După 1989 aici a funcționat Curtea de Apel, iar din 2011 a intrat în posesia moștenitorilor, în urma unui lung șir de procese. Arh. Radu Cornescu Foto: Cristina Budușan
mai puțin