Casa Brâncovenească din strada Titulescu

Constanța veche, cu a ei Peninsulă istorică, umplută de povești și de trecutul unui oraș extraordinar, ni se relevă astăzi prin bogăția arhitecturală și eclectismul urbanistic. Piața Ovidiu - fosta Piață a Independenței, exact ca un nucleu, a polarizat în jurul ei și a coordonat dezvoltarea și sistematizarea străzilor ce împânzesc Peninsula. Strada Nicolae Titulescu, chiar dacă astăzi are capătul dinspre Piață ascuns de un rând de blocuri ridicate în perioada comunistă, odinioară făcea legătura între forul central și bulevardul Elisabeta. Modernizarea zonei începea către sfârșitul secolului al XIX-lea, pentru ca, după 1910-1920, străzile dintre Piața centrală și Port să fie sistematizate. Pe Strada Titulescu (în interbelic str. Lascăr Catargiu), la numărul 3, descoperim o vilă în stil Neoromânesc ridicată în anii 1920. Aflată în proximitatea Pieței Ovidiu, clădirea pare să fie ridicată după finalizarea lucrărilor la Palatul Comunal (1922, astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie), amintind de stilul Neoromânesc (Neobrâncovenesc) atât de pregnant al palatului. De altfel, arhitectul de atunci, Victor Ștefănescu, devenise "arhitectul de casă" al Constanței, supervizând diverse alte proiecte importante: Muzeul de Geologie din București; Palatul Artelor din Parcul Carol, clădirea Muzeului "Ion Jalea" sau chiar Moscheea Carol I din Constanța. Putem presupune că Ștefănescu ar fi putut fi implicat și în proiectarea clădirii de față, ea fiind totuși evident integrată planului urbanistic definit de Moschee și actualul Muzeu de Istorie. Fotografiile de epocă ne înfățișează Vila Neoromânească drept capăt de perspectivă al fostei străzi Lascăr Catargiu, calcanul vestic al imobilului fiind deseori reprodus în vederile vremii. Imobilul se regăsește în imediata apropiere a unor clădiri emblematice a Constanței Peninsulare ca Hôtel d’Angleterre (”Regina”/”Intim”), Cabaretul Britannia cu Hotel Metropol, Geamia Carol I, Biserica ”Sf. Anton de Padova” a parohiei romano-catolice din Constanţa şi Catedrala Arhiepiscopală "Sf. Petru şi Pavel". Surse: Doina Păuleanu, "Constanța aventura unui proiect European", editura Ex Ponto, 2003 Doina Păuleanu, "Constanța 1878-1928 Spectacolul modernității târzii" -volumul I și II, editura Arcade, 2005.
mai puțin