Imobilul cu apartamente, spații comerciale și garaje are o structură S+P+3E+M și prezintă elemente din registrul Art Deco, specific perioadei interbelice în care a fost construit. Influențele arhitecturale ale noului stil, ajuns la apogeu în anii ’30 în America, au pătruns cu rapiditate în Constanța...
Imobilul cu apartamente, spații comerciale și garaje are o structură S+P+3E+M și prezintă elemente din registrul Art Deco, specific perioadei interbelice în care a fost construit. Influențele arhitecturale ale noului stil, ajuns la apogeu în anii ’30 în America, au pătruns cu rapiditate în Constanța, grație liniei transatlantice regulate dintre portul de la Marea Neagră și New-York.
Clădirea se distinge prin fațada simetrică, marcată de un joc armonios de plinuri și goluri. Silueta expresivă se datorează terminației superioare, cu retrageri de nivel – terase și pergole acoperite de olane, specifice caselor tradiționale din Dobrogea. Regula de trei specifică Art Deco-ului se regăsește în feroneriile decorative ale ușii de la intrare. Apartamentele păstrează elemente originare, caracteristice perioadei: pardoselile placate cu mozaic și parchet din lemn masiv, tocăria ușilor și ferestrelor, feroneria decorativă, obloanele din lemn. Scara interioară are o suplețe aparte, iar feroneria ce ornează luminatorul reia motivele decorative ale ușii de intrare.
Poziționarea ultracentrală - la 350 m de Plaja Modern, suprafața amplă, starea structurală a clădirii și mixul de utilizare, respectiv 9 apartamente, din care două la mansardă ce se pot transforma într-un spectaculos penthouse, două spații comerciale la parter și garaj cu 30 locuri de parcare, creează premisele unei investiții de succes, prin închirierea sau vânzarea unităților componente.
Istoria străzii Ștefan cel Mare și a familiei Poppa
La 1879, orașul nu depășea la nord actualul Parc Arheologic, fiind constituit din străzi și străduțe grupate în jurul Pieței Independenței (numită Ovidiu în 1963). Anton Alexandridi, primul primar al Constanței (de origine greacă) decide în 1880 să extindă limitele urbei prin crearea unui nou cartier, care cuprindea și actualele străzi Cuza Vodă și Ștefan cel Mare (denumită atunci Mangaliei). În același an, se creează primul bulevard din Constanța, Bulevardul Elisabeta Doamna.
Pentru extinderea orașului spre nord și nord-vest, s-au acordat loturi pentru case la preţuri foarte mici, multe preluate de negustorimea locală, deoarece prefectul Remus Opreanu hotărâse la finalul anului 1879 mutarea oborului în spaţiul dintre strada Cărămidari şi Grădina Publică (zisă şi Beledie sau Belidie), la capătul dinspre mare al străzii Mangaliei (Ştefan cel Mare). Devenită o arteră comercială importantă, strada s-a dezvoltat, aici ridicându-se numeroase case, prăvălii și hanuri. Recensământul proprietăţilor din 1884 arată că aici se aflau „62 de case cu un etaj şi 3 cu mai multe”.
Între hanurile din fosta stradă Mangaliei se număra și Hanul Periclia, cumpărat în 1921 de Gheorghe Poppa. Pe locul acestuia, a construit proprietatea de față, între 1936-1940. Clădirea s-a făcut respectând normele de construcție nemțești, reper la acea vreme.
Gheorghe Poppa, originar din Săcele, județul Brașov, a plecat în tinerețe din locurile natale spre Constanța, pentru a se angaja ca mus pe vas. Cariera lui pe mare a fost fulminantă, ajungând la gradul de comandant în marina comercială britanică, la Lloyd Branch Trieste. În perioada 1899-1902 a participat la Războiul Burilor, conflict armat în care Imperiul Britanic s-a confruntat cu burii (coloniști olandezi din Africa de Sud). După Primul Război Mondial, s-a stabilit pe uscat și a fost comandant al Portului Constanța timp de doi ani. În anii ’20 Gheorghe Poppa se lansează în afaceri de comerț și industrie. A deținut fabrici de cărămidă, cherestea și s-a ocupat de exportul grânelor.
Datorită prosperității dobândite în urma carierei maritime și în afaceri, Gheorghe Poppa ia inițiativa investițiilor imobiliare, din care face parte și blocul Art Deco ce-i poartă numele, din Ștefan cel Mare nr. 17.
„Blocul Poppa ilustrează viața de succes a constructorului și proprietarului inițial, desprinsă parcă din poveștile marinărești; tocmai pentru că știa ce înseamnă un self made man, Gheorghe Poppa și-a respectat semenii, durând pe locul vechiului han Periclia (cumpărat în anul 1921) un imobil impunător, stabil, reprezentativ, sincron cu stilul arhitectonic ajuns la apogeu în perioada interbelică: Art Deco. Blocul Poppa, cu fatața principală spre parc, este un simbol al puterii economice deținute de oraș în perioada interbelică, dar și un reper arhitectonic al zonei, fiind situat în imediata vecinătate a marelui bulevard numit inițial Carol I, astăzi Tomis, care pare să fi existat (în tronsonul intra muros), încă din glorioasa perioadă a antichității romane, când Tomisul a fost capitala provinciei imperiale Scythia Minor.” Dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa
Surse
Marian Moise, „Constanța veche – restituiri necesare”, Editura Menora, Constanța, 2001
Viorel Ovidiu Lipovan, Gabriel Octavian Nicolae, „Constanța Remember 1895-1945”, Editura Ovidius University Press, Constanța, 2010
mai puțin