Moşia și conacul familiei princiare Șuțu, descendentă a lui Alexandru Șuțu, domnitor fanariot în Moldova și în Țara Românească (1801-1821)

Domeniul viticol de la Grebănu este format din conacul Şuţu cu anexele sale, aflate pe un teren de peste 12.000 mp în intravilan şi 39 ha de teren viticol, cu viţă de vie veche de 30 de ani: Fetească, Merlot și struguri de masă. Conacul Şuţu a fost restaurat odată cu reabilitarea întregului domeniu, în 2008, în urma unei investiții de 220.000 euro. În prezent, beneficiază de toate utilităţile necesare: apă curentă, canalizare, electricitate, gaze naturale. Conacul este parțial mobilat şi utilat. Din foişorul său se deschide o frumoasă panoramă asupra dealurilor viticole ale domeniului, certificate DOC-G, în renumita zonă viticolă Dealul Mare. Întreaga moşie este disponibilă la vânzare cu 650.000 euro, prin achizitionarea societății care o deţine, dar există si varianta vânzării doar a conacului, cu anexele sale și domeniul aferent de 12.000 mp, la preţul de 416.000 euro. Poziționată pe dealurile Buzăului spre câmpia Râmnicului, în apropiere de Râmnicu Sărat, comuna Grebănu a fost influențată în ultimii 200 de ani de prezența familiei nobiliare Șuțu. Descendenți direcți ai domnitorului și caimacamului Alexandru Șuțu, domn al celor două principate în mai multe rânduri între 1800 și 1821, șuțeștii – originari din Epir (Grecia) și activi în Constantinopol – dețineau moșii vaste în toată zona Buzău – Brăila, fiind una dintre cele mai importante familii de boieri din perioada fanariotă. Zona comunei Grebănu și a moșiei de față avea să fie deținută de 3 generații ale familiei timp de 110 ani, între 1830 și 1940, perioadă în care comuna se va dezvolta în jurul activității viticole. Prințul Costache Șuțu, tatăl ultimului posesor al moșiei și al conacului din Grebănu, ctitorea în 1844 Biserica cu hramul „Sf. Nicolae”, legând în acest fel comuna de episcopia Buzăului. Conacul moșiei, ridicat în stil Neoromânesc, cu un mare turn al scării centrale și un foișor în partea superioară, mai poartă astăzi câteva mențiuni decorative cum ar fi medalioanele portret de la baza turnului și de pe fațada corpului central, amintind de gustul estetic al familiei Șuțu. După 1940, povestea conacului și a moșiei se schimbă radical, acestea intrând în posesia dr. Vasile Noveanu, legionar, membru al guvernului condus de Ion Gigurtu între iulie-septembrie 1940. Perioada comunistă avea să fie marcată de naționalizare și de intrarea moșiei în administrarea statului. Foto: Cristina Budușan
mai puțin