Cinematograful Scala, emblemă a vieții culturale interbelice

În iulie 1935 este emisă autorizația de construire pentru Blocul Scala – un imobil cu subsol, șase etaje și etajul 7 retras, proiectat de Rudolf Fränkel, unul dintre arhitecții de marcă ai Berlinului avangardist. Elev al arhitectului Eric Mendelsohn, acesta a transpus raționalismul epocii și funcționalismul dinamic pe care îl promova profesorul său, subordonate principiului conform căruia orice construcție trebuie să răspundă nevoilor oamenilor. Clădirea cu structură din zidărie portantă cu planșee din beton armat este dată în folosință un an mai târziu, având destinația de cinematograf, spații comerciale și locuințe. Presa vremii elogia sala de cinema, dotată cu aer condiționat și considerată „cea mai modernă din țară”. Chiar și Regele Mihai, pe atunci Mare Voevod de Alba Iulia, împreună cu Regina Maria, au participat la inaugurare. Proprietarul a promovat noul cinematograf prin campanii ingenioase pentru epocă – pentru lansarea filmului Cruciadele, un vagon de tramvai a fost transformat într-un castel medieval, purtând steaguri pe care era înscris numele SCALA, ca un blazon. În 1948 cinematograful este naționalizat, iar în 1950 întreg imobilul. În 2001, se restituie toate apartamentele din bloc moștenitorilor industriașului Dumitru Marinescu Bragadiru, proprietarul terenului la început de secol XX. Bulevardul G-ral. Gh. Magheru se numea la 1913 „Ion C. Brătianu”, modificat în 1931 cu „Take Ionescu”, actuala denumire fiind stabilită în 1948. În perioada interbelică, a devenit cea mai modernă arteră din București. De o parte și de alta au fost înălțate clădiri moderne cu 10 etaje, din beton armat, care au indignat opinia publică la momentul ridicării: blocul Carlton, hotelurile Ambassador și Lido, blocul și cinematograful ARO (azi Patria), blocul Scala. Cinematograful Scala are o suprafață de 952 mp - sala de cinema are 550 mp, iar foyerul și garderoba 255 mp. Cu o capacitate de 860 de locuri și desfășurat pe trei niveluri – parter, balcon, lojă, are structura din beton armat, comună cu cea a blocului de locuințe. Elementele de rezistență care susțin învelitoarea cinematografului se sprijină pe șirul de stâlpi comuni. Blocul de locuințe a fost consolidat parțial în regim de urgență în vara anului 1977, după cutremur, moment la care au fost luate măsuri pentru a repara elementele structurale afectate major. Prin locația ultracentrală și valoarea simbolică, cinematograful are o importanță aparte pentru peisajul contemporan al oraşului Bucureşti și merită repus în circuitul public printr-o intervenție care să îi păstreze autenticitatea. Cinematograful Scala se poate vinde individual sau la pachet cu Garajul Ciclop, parte a aceluiași ansamblu arhitectural. Surse: Alexandru Ofrim, Străzi vechi din Bucureștiul de azi, ed. Humanitas, București, 2011 arhitectura-1906.ro viabucuresti.ro Foto: Andrei Mărgulescu
mai puțin