Casa sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad

Unică prin istorie și arhitectură, casa construită în anul 1927 pentru renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad este situată în cartierul Floreasca, pe una dintre cele mai liniștite străzi din fosta parcelare Cornescu, la mică distanță de centru. Casa a reprezentat dintotdeauna o emblemă arhitecturală a acestei parcelări. Pe o primă fațadă, sunt sculptate trei figuri feminine: Regina Maria, în figura centrală, încadrată de cele două fiice ale sculptorului, anume Magda, care a fost mama artistei Margareta Pâslaru, și Sanda, cea de-a doua fiică. O altă fațadă ne prezintă alte două efigii, înfăţişându-i pe Raffaello și Michelangelo. Aspectul exterior se remarcă prin forma cuboidă distinsă, ce iese din tiparul caselor din vecinătate. Ferestrele de mari dimensiuni ale fațadelor sunt desăvârșite prin ancadramentele în stil neo-românesc. Ion Dimitriu-Bârlad era considerat unul dintre cei mai importanți sculptori la acea dată din România, autor a numeroase monumente ale victoriei din Primul Război Mondial, multe dintre ele dedicate Reginei Maria, dar și a numeroase busturi ce omagiază personalități ale științei și culturii românești, precum Titu Maiorescu, Dimitrie Brândză, Ion Dragalina, Ion Creangă, Ion Manu, Mihai Viteazul sau Nicolae Bălcescu. Născut în anul 1890 la Bârlad, ajunge să studieze în București, la Şcoala de Belle-Arte unde se face remarcat de Dimitrie Paciurea și Fritz Storck. Ulterior, studiază şi la celebra Academie Julien din Paris, între 1913-1914. În casa marelui sculptor a copilărit și singura lui nepoată, Margareta Pâslaru. În cartea sa de memorii, artista își amintea de copilăria petrecută aici. Frumusețea cartierului Floreasca a fost, pentru Margareta Pâslaru, definită de aleile pe care se plimba cu bicicleta, de bătrânul nuc din curte, martor al trecerii timpului, sau de parfumul de neuitat al stânjeneilor mov. Pe lângă faptul că această bijuterie arhitecturală este situată într-unul dintre cartierele selecte ale micului nostru Paris, dispunerea ei pe colț, la intersecția a două străzi, îi conferă un potențial pentru diverse destinații, precum o reședință cochetă sau o cafenea, utilizări ce merită să ducă mai departe cu demnitate parfumul istoriei și al perioadei interbelice. Foto: Gabriel Ghizdavu
mai puțin