Casa negustorului Ghiță S. Popescu

Construită în anul 1913 de către negustorul bucureștean Ghiță Popescu, casa din Speranței numărul 32 închide între zidurile sale farmecul uneia dintre străzile centrale și cochete ale Capitalei. “Situată între bulevardul Carol și strada Italiană, apare cu acest nume în planurile orașului de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe această stradă s-a aflat prima locuință a lui Mihai Eminescu, după sosirea sa în București, în 1877. Ioan Slavici precizează că era o odaie spațioasă cu antreu larg, într-o veche casă cu cerdac din secolul al XVIII-lea. De pe această stradă, poetul mergea pe jos până la redacția ziarului conservator Timpul, aflată pe Calea Victoriei”, scrie Alexandru Ofrim în lucrarea “Străzi vechi din Bucureștiul de azi”. Iar Mihai Eminescu nu este singurul nume mare de care se leagă istoria acestei zone. Fondatorul școlii românești de neurochirurgie, Dumitru Bagdasar, a locuit și el pe strada Speranței. Ultimele decenii au măcinat însă din eleganța imobilelor din zonă. Casa negustorului Ghiță Popescu este excepția notabilă de la regulă. Naționalizată după anii 1960, atunci când se afla în proprietatea doctorului Elias Haim, reședința a avut parte de-a lungul timpului de proprietari care au prețuit-o și au investit în conservarea și restaurarea sa – o muncă migăloasă care a transformat-o în bijuteria arhitecturală de astăzi. Cei peste 400 de metri pătrați ai imobilului din strada Speranței, dispuși pe S+P+E+M, au fost supuși recent unui meticulos proces de renovare. După o muncă de șase luni, sub coordonarea designerului Irina Neacșu, demisolul, un spațiu de regulă puțin ofertant, s-a metamorfozat în ceea ce poate fi considerat unul dintre cele mai frumoase spații cu destinație office din România. Numeroase piese de mobilier personalizate, accente British într-un decor eclectic, tapetul desenat digital și apoi imprimat pe hârtie, sistemul climateric în pardoseală, sunt doar câteva dintre elementele care conferă unicitate și farmec proprietății. În fapt, întreaga locuință este o reinterpretare în cheie modernă a unui imobil dominat de trăsături arhitecturale clasice, specifice Bucureștiului de la început de secol XIX. Terasa imobilului, amenajată modern, oferă o panoramă amplă a zonei armenești a Capitalei, un peisaj dominat de clădiri interbelice avangardiste, moderniste, dar și de imobile reprezentative pentru stilul Neoromânesc sau Eclectic. Este disponibilă și pentru închiriere. Surse: Alexandru Ofrim, „Străzi vechi din Bucureștiul de azi”, Humanitas, 2011 www.designist.ro Foto: Reptilianul
mai puțin