Casa A. Papadopolu, stil Art Deco, arh. G. Simotta

Acest imobil în stil Art Deco a fost construit în 1930, după planurile arhitectului Gheorghe Simotta, de către antrepriza fraţilor Belli. Gheorghe Simotta este arhitectul care a proiectat cele mai multe case din parcelarea Filipescu – un număr total de șapte. Arhitectura casei de față se distinge prin proporțiile armonioase, subliniate prin motive rectangulare. Clădirea beneficiază de o intrare cu terasă la etaj, iar fațada principală este marcată de un geam supradimensionat, cu un ancadrament în feronerii cu motive Art Deco ce redau valurile ondulate ale mării. Acestea respectă ”regula de trei” tipică stilului Art Deco și sunt reluate și în gardul de fier. Motivele geometrice redate pe modelul geamurilor, alternanță de linii drepte și curbe, reflectă preocuparea pentru cele mai mici detalii ornamentale. Un alt motiv Art Deco prezent în arhitectura acestui imobil este motivul zigguratului, prin retragerea în trepte prezentă în partea superioară. Planurile de arhivă arată că în construcția originală existau panouri decorative sub ferestrele etajului și pe parapetul balconului, dispărute însă între timp. Din planurile de arhivă reiese că arh. Gheorghe Simotta a poziționat la parter spațiile de primire: birou, hall și sufragerie. Etajul era prevăzut cu două dormitoare, unite de o cameră de trecere, cu acces către terasă. Arh. Gheorghe Simotta este una dintre marile figuri ale perioadei celei mai valoroase a arhitecturii românești, arhitectura interbelică. Lucrarea sa cea mai cunoscută este Palatul Patriarhiei, realizat în stil Neoromânesc. Etapa sa cea mai prolifică de creație se suprapune cu perioada de final a acestui stil, arhitectul ”refugiindu-se” în alte expresii stilistice: accente Art Deco și arhitectură mediteraneană, tradițională sau cultă. Planurile de arhivă ne arată că la intersecţia Aleii Alexandru cu Aleea Modrogan (astăzi strada Rabat) s-a aflat iniţial o parcelă de 1.110 mp, lotul inițial fiind fragmentat în două - astăzi nr. 36 şi nr. 36B. În 1912 arhitectul Dimitrie Herjeu (1869-1926) a achiziţionat acest teren, care a rămas însă neconstruit și a fost vândut ulterior de moștenitorii săi. În 1929, inginerul Paul Teodorescu împărţea lotul nr. 52 în 3 parcele mai mici, două pe Aleea Alexandru (loturile A şi C) şi una pe Aleea Modrogan (lot B). Proprietari erau inginerul N. Chivu şi Anibal Teodorescu, jurist, profesor universitar şi primar al Bucureştiului. Terenul cumpărat ulterior de proprietara Aurora Papadopolu avea 364 mp. Imobilul a fost naţionalizat în 1950 pe numele Aurorei Chivulescu. Această casă în stil Art Deco este o martoră de seamă a celei mai înfloritoare perioade din arhitectura românească. Prin poziționarea într-o zonă exclusivistă (Dorobanți-Capitale) și starea de conservare excelentă, atât la interior cât și la exterior, poate deveni într-un timp foarte scurt spațiul de desfășurare a unei noi istorii, ca reședință, sediu de birouri sau centru social. Surse: Victoria Dragu Dimitriu, Povestea unei doamne din Bucureşti, Tatiana Mărgescu, Ed. Vremea, Bucureşti, 2016, p. 142 Oana Marinache, PARCUL FILIPESCU - 100 de ani de arhitectură românească, Asociația Istoria Artei, 2018, p. 161 e-architecture.ro
mai puțin