Vila Neoclasică, arh. Dimitrie Herjeu

Proiectată de arhitectul Dimitrie Hârjeu (Herjeu) în stil neoclasic francez, această clădire impresionantă este situată în vecinătatea parcului Cișmigiu, pe bulevardul Mihail Kogălniceanu. Anul estimativ de construire este 1927. Casa păstrează plăcuța cu semnătura arhitectului. Înainte de 1944, imobilul cu peste 34 de camere a fost sediu al Gestapo-ului și al Ambasadei Germane. După 1990, a devenit sediul Rofilm - societate de stat de producție cinematografică înfiinţată prin reorganizarea Regiei Autonome "Cinerom". Arhitectul Dimitrie Hârjeu (Călugăreni, Neamţ 1869 - 1926) a profesat după 1900, în perioada antebelică, dar şi interbelică, realizând în special reşedinţe în zone din centrul Bucureștiului, atât în stil eclectic cu elemente neoclasice, cât şi în stilul Neoromânesc caracteristic perioadei. Arhitect şef al oraşului Bucureşti (1910-1916), a fost membru al Comitetului de conducere al Societăţii Arhitecţilor Români și a făcut parte din comitetul Revistei ”Arhitectura”. Alături de arhitecţi precum Ion Mincu, Ion D. Berindei, Jean Monda, Horia Creangă, Dimitrie Hârjeu a contribuit la realizarea unor ansambluri rezidenţiale renumite din Parcelarea Ioanid și Parcelarea Filipescu. „Pentru el arhitectura românească nu a fost moda cerută de o lume lipsită de orientare în artă ca şi în rosturile noastre naționale, căci el nu a făcut operă eftină de imitaţie, un fel de arheologie atât de răspândită în ultimul timp prin goana după un arhaism fără nici un rost şi contrar spiritului vremei; el a fost un mare constructor de lucruri noui, la înălţimea vremei şi în spiritul tradiţiilor noastre pe cari le-a înţeles cu acel instinct al artei ce l’a avut ca puţini alţii. El a creiat cu simplitate, cu distincţie, lucrări cari rămân; el nu a banalizat trecutul, el a mărit patrimoniul nostru artistic.” Socolescu, Toma T., La mormântul lui D. Herjeu, în revista „Arhitectura”,1926, nr. 5, pp. 7-8. Pe lângă curtea exterioară cu o suprafață de 430 mp ce poate găzdui până la 10 autoturisme, imobilul dispune de camere cu suprafețe utile generoase, începând de la 30 mp, 50 mp, 60 mp până la 85 mp utili și spații de depozitare multiple. În anul 2009, au fost demarate lucrările de consolidare/restaurare, oprite însă din motive financiare. Se remarcă vitraliul de dimensiuni generoase ce înfățișează patru dintre cele șapte arte, transpuse în personajele feminine redate într-o manieră Art Nouveau, reprezentate deasupra simbolurilor pentru arta scrierii (cartea deschisă și pana), arta muzicii (lira-reprezentare din Grecia antică), arta teatrului (cele două măști-comedia și tragedia) și arta picturii (paleta). Soarele, regăsit în patru ipostaze în partea superioară a vitraliului, poate reprezenta un simbol masonic. Surse: Socolescu, Toma T., La mormântul lui D. Herjeu, în revista „Arhitectura”,1926, nr. 5, pp. 7-8. adevarul.ro/ e-architecture.ro Foto: Gabriel Ghizdavu
mai puțin