Fostul Teatru Odeon, "cel mai elegant teatru din Galați"

Pe data de 29 Decembrie 1911, Apostol P. Papadopol cerea autorizație de construcție pentru ridicarea unei noi săli de spectacole in Galați, pe Strada Domneasca, lângă Cavaliotti. Apostol Papadopol, un prosper comerciant din Galaţi, proprietar al mai multor imobile din oraş şi din judeţul Covurlui, a fost deputat, decorat de către regele Carol I cu medalia pentru Răsplata muncii pentru învăţământul primar, clasa I, la 1902, precum şi cu ordinul Coroana României, în grad de Cavaler, la 1897, ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 1902, Ordinul Coroana României, în grad de Comandor, 1909. Însă, mai presus de toate, a fost un mare filantrop, lăsând moştenire, prin testament, proprietăţi şi sume mari de bani Primăriei Galaţi, Spitalului "Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană" și Academiei Române". Ulterior decesului lui Papadopol, începând cu anul 1914, proprietatea intră in posesia lui Ioan D. Prodrom, rudă și partener de afaceri al lui Papadopol, Viitor primar al Galațiului, Prefect al Județului Covurlui, senator, dar și un prosper om de afaceri al orașului. Astfel, Teatrul Odeon este denumirea sub care clădirea a intrat in viața culturala a orașului și a devenit unul din punctele de atracție ale Galațiului interbelic. "Teatrul Odeon - cel mai elegant teatru din Galaţi - se închiriază pentru spectacole teatrale, şezători literare şi baluri", aşa apare descrisă clădirea de astăzi în "Anuarul oraşului Galaţi şi al judeţului Covurlui" ediţia 1930-1931, realizat de Radu Volbură. Aici rulau desigur filmele “la modă” ale acelor vremuri, iar condițiile oferite sunt grăitor descrise de fostul Consilier al Direcției Județene de Cultură Galati, regretatul Marius Mitrof: "La parter se aflau două staluri şi o zonă rezervată, scena şi locul pentru orchestră poziţionată, cum altfel, în faţa scenei şi mai jos decât aceasta. În zona mezaninului se aflau lojile pentru cei cu dare de mână, separate prin pereţi, creând intimitate şi o zonă de confort pentru spectatori. Balcoanele unu şi doi erau amplasate doar pe latura de est. Tavanul, parapetul lojelor şi zona scenei aveau elemente decorative din stuc, cu reprezentări vegetale şi antropomorfe". Reprezentări vegetale şi antropomorfe decorează şi acum faţada de la stradă a clădirii, împărţită în trei partiuri, două tratate simplist tocmai pentru a scoate în evidenţă frumuseţea zonei centrale. După naționalizare, clădirea și-a păstrat destinația de cinematograf, dar sub numele de “Cinema Republica”, nume sub care este și acum cunoscut de majoritatea gălățenilor. Astăzi clădirea păstrează elementele arhitecturale ale epocii, fațada este integral și recent renovată, iar interiorul este încă în așteptarea unei destinații de folosire care să ii aducă și renovarea: cinema sau sală de spectacole, ca odinioară, dar există și variante alternative, de transformare in restaurant, sală de evenimente sau centru de cultură. surse: viata-libera.ro, Asociația Mila 80
mai puțin