Conacul Niculescu-Dorobanțu, moșie boierească aproape de București

Conacul familiei Niculescu-Dorobanțu de la Cosoba a fost construit spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cel mai probabil după planurile arhitectului Grigore Cerchez, un apropiat al familiei, care de altfel s-a ocupat personal de majoritatea construcțiilor familiei în acea perioadă. Dispus pe două niveluri, conacul impresionează prin elementele de arhitectură neo-românească, cu ferestrele semi-rotunde, decorațiunile discrete de de sub cornișă sau veranda spațioasă, marcată de coloanele masive unite de fermecătoarele arce trilobate. Unul din elementele de culoare ale proprietății îl reprezintă și “aleea cu castani”, drumul principal de acces spre conac marcat de castani impunători, un drum pietruit pe care putem astăzi doar sa ne închipuim cum caleștile vremurilor își făceau cu pompă intrarea. Ilie Niculescu-Dorobanțu este o figură importantă a României de început de secol, atât prin contribuția sa directă din poziția de prefect de Ilfov cât și prin influența pe care a avut-o pe scena politică a vremurilor. Căsătorit cu Tatiana Brătianu, fiica lui I.C. Brătianu, Ilie Niculescu-Dorobanțu devine un influent sfătuitor al acestuia și o prezență solidă în tumultuoasa viață politică a epocii. Conacul de la Cosoba, parte a unui domeniu de 300 de hectare la acel moment, era considerat “conacul mic” al familiei, reședința principală “de vară” fiind cea de la Darvari. După moartea lui Ilie N-D, conacul este moștenit de fiul sau Ion (Jean) care îl va folosi și îl va păstra în familie pană la momentul naționalizării. In timpul perioadei comuniste domeniul este folosit pe post de I.A.S. , clădirile fiind conservate surprinzător de bine în toată această perioadă. Astăzi domeniul boieresc cuprinde un teren de aproape 2 hectare, iar conacul, care va necesita sa treacă printr-un proiect general de renovare, este acompaniat de o serie de clădiri anexă , spatii de locuit, dar și doua hale-pavilioane mari care pot fi convertite conform destinației care i se va da în viitor acestei proprietăți. foto: Gabriel Ghizdavu
mai puțin