Vila Prager din Predeal

O limbă de pământ urcă dealul împădurit purtând pe coama ei câteva construcții vechi și noi prinse între pădure și vale. Clădirile au toate cel puțin câte un conifer înalt ce stă de strajă peste acoperișurile de tablă sau țiglă - între ele și proprietatea familiei Prager. Vila a fost construită de Heinrich Prager la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acesta era vărul lui Emil Prager (1888-1985), fost proprietar al vilei, este unul din cei mai apreciați ingineri constructori români din perioada interbelică. Promotor al betonului armat el a semnat clădiri publice importante precum Biblioteca Centrală Universitară din Iași (arh. Constantin Iotzu), Palatul Senatului (arh. Emil Nădejde), imobilul societății Dacia Română (arh. Arghir Culina) și Palatul Societății de Asigurări Generale (arh. Nicolae Nenciulescu și George Negoescu). Vila a avut o legătură semnificativă cu soția lui Heinrich Pragher, Sophie Prager Turnovsky, al cărei cumnat a fost celebrul scriitor vienez Karl Kraus. În semn de omagiu pentru ea, vila a fost numită "Villa Sofia". Aceasta a încetat din viață între zidurile vilei în 1935. În Predeal, pe strada Căprioarei sunt 280 mp de construcție pe un teren de 911 metri pătrați, ceea ce înseamnă un spațiu generos pentru viitoare amenajări exterioare – curte, grădină, foișor, etc. Văzută din unghiuri diferite clădirea pare să aibă unul, două sau chiar trei nivele – sunt jocuri de înălțime și volum interesante. Deși înaltă, vila are o alură solidă, raportul plin-gol fiind în favoarea primului - ferestrele au deschiderile calculate atent pentru a asigura lumina necesară fără a pierde căldură; chiar și ceea ce pare o loggie atent lucrată în lemn este de fapt o încăpere confortabilă închisă în fâșii de geam. Decorațiunile fațadelor sunt relativ simple și sobre dacă nu ar fi un turn zvelt în laterală dreaptă care marchează fațada principală. Vila necesită lucrări de refacere și, pe alocuri, de îndepărtare a intervențiilor mai recente, cum ar fi cea care a închis în ochiuri mici de geam un balconaș cochet din lemn marcat de vreme. Interiorul nu păstrează multe urme ale înfățișării originale însă scara de lemn plasată lateral este din vremea sa de glorie, ca și stâlpii decorativi ai terasei de la hoch-parter. Etajele sunt separate de casa scării printr-un perete format din trei uși de lemn înalte și cu geam. Tâmplărie similară se găsește și în interior – dispunerea încăperilor este făcută de-a stânga și de-a dreapta unui hol central lat, generos, care permite amenajări variate. Văzută de sus zona induce calm, liniște; valea are case a căror vârstă sau stare o ghicești după țigla cărămizie sau tabla roșie și o bucățică de șosea la bază dar în fața ei, în zare, sunt munți cu zăpadă pe vârf. Aproape de cer, departe de lume dar nu prea mult, cât să fie totul confortabil și la îndemână – centre comerciale, obiective turistice, pârtii de schi și alte sporturi de iarnă. https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Prager https://evz.ro/a-trait-un-secol-a-construit-un-oras-920938.html
mai puțin