Trei sedii de ambasadă remarcabile

VILA GHEORGHE IONESCU-CLEJANI

Istoria Bucureștiului de altădată rămâne încapsulată într-o adevărată bijuterie arhitecturală, construită în 1916, în imediata vecinătate a bulevardului Lascăr Catargiu, într-o zonă cu reședințe particulare.

Este vorba despre Vila Ionescu-Clejani, una dintre numeroasele opere ale arhitectului Paul Smărăndescu. Stilul unic al acestuia îmbină stilul Neoromânesc cu diverse influențe inspirate din conacele boierești, lucru care oferă clădirii de față un aspect impresionant.

Vila, așezată pe un teren generos de 678 mp, a fost numită după primul proprietar, moșierul Gheorghe D. Ionescu-Clejani. De atunci, funcționalitatea sa a evoluat în sediu de ambasadă, iar acum oferă noului proprietar o oportunitate de dezvoltare excelentă, într-o clădire impunătoare din perioada Belle Epoque.

Clădirea este fără îndoială un reper arhitectural, care surprinde la exterior printr-o bogată decorație de frize, ce se întinde pe toate laturile, atât la ferestre cât și la uși.

Împletiturile florale exprimă finețe și dă un aer nobil locului. Curtea liberă dimprejurul vilei este foarte generoasă și poate fi accesată atât cu mașina, cât și pietonal pe ambele laturi. Astfel, cel puțin 5 mașini pot fi parcate în spațiul exterior, în siguranță.

Scara din marmură de la intrarea principală ne introduce în interior unde aerul impunător al clădirii continuă să se simtă.

Frizele delicate din exterior sunt reluate și înăuntrul vilei, pe tavan și pereți, fiind în armonie cu restul detaliilor.

Scara pe care o găsim imediat ce intrăm în clădire este dintr-un lemn atent sculptat, pentru a exprima din nou eleganță. Sobele din ceramică cu capiteluri, lambriurile din hol și salonul principal completează și ele atmosfera aparte din interior.

Istoria impresionantă, aspectul și localizarea acestei vile reprezintă astfel un apel către posibili investitori care să-i pună în valoare atuurile și să reintroducă în circuitul economic și identitar al Bucureștiului.

PALATUL MAURICE BLANK

Următorul sediu de ambasadă din portofoliul Sotheby’s International Realty Romania este Palatul Maurice Blank de pe Strada Tudor Arghezi nr. 9, recunoscut în primul rând ca fiind, timp de peste 70 de ani, Ambasada Statelor Unite de peste 70 de ani.

Proprietatea este semnată de celebrul arhitect elvețian Louis Pierre Blanc, cel care și-a lăsat amprenta asupra multor clădiri importante ale României, precum Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultății de Medicină, Sediul Universității din Iași sau Institutul Victor Babeș. Deși contribuțiile lui se întind pe întreg teriroriul românesc, printre cele mai reușite se află în București, locul pe care l-a transformat complet la final de secol XIX și început de secol XX.  Stilul său oferă arhitecturii din România accente franceze, care amintesc de neoclasicism.

Povestea palatului, fostă reședință a unuia dintre cei mai importanți bancheri ai României moderne, merită descoperită. Aceasta începe în primăvara anului 1891 când Louis Blanc, cofondator al băncii Marmorosch Blanc & Co (1864), și asociatul său Luigi Scolari își unesc viziunea pentru construirea uneia dintre cele mai remarcabile clădiri ale Bucureștiului. Rezultatul final este o adevărată bijuterie arhiecturală, care păstrează numele bancherului și a arhitectului în istoria și cultura românească.

Grădina spațioasă, plină de pini atent poziționați în jurul unei fântâni artizanale, completează prezența impunătoare a palatului. Tocmai esteticul și istoria acestei clădiri l-au convins în 1934 pe avocatul și omul politic Eduard Mirto să cumpere proprietatea. Tot el a inițiat legătura între Palatul Blank și Ambasada Statelor Unite, căreia i-a închiriat clădirea în cursul anului 1939, după lucrări de modernizare și consolidare, realizate pentru ca aceasta să găzduiască în cel mai plăcut mod Ambasada SUA.

Interiorul ne oferă o atmosferă caldă, în care nuanțe metalice aurii se îmbină cu naturalețea lemnului din care sunt sculptate scările.

Detaliile nu sunt trecute cu vederea, aceast palat reușind să pună în evidență adevărate opere de artă.

Astăzi fostul sediu de ambasadă este de vânzare în portofoliul Sotheby’s International Realty Romania și este gata să fie repus în valoare conform viziunii noului proprietar.

Surse: Oana Marinache și Cristian Gache, „Louis Pierre Blanc. O planșetă elvețiană în serviciul României”, editura Istoria Artei, 2014.

BIJUTERIA CLASICĂ DE PE STRADA VASILE LASCĂR

Strada Vasile Lascar acunde o mică bijuterie atent decorată pentru a păstra eleganța clasică specifică epocii în care a fost construită. Trecutul clădirii este cât se poate de misterios, stârnind cu siguranță curiozitatea. Conform arhivelor, casa a fost deținută de un locotenent pe nume Ionescu despre care nu putem spune decât faptul că avea bun gust. Și această clădire a fost sediu de ambasadă, iar astăzi este scoasă la vânzare de către Romania Sotheby’s International Realty.

Proprietatea este perfectă atât ca sediu de firmă, cât și ca potențială locuință, pentru cei care vor să asocieze locul numit acasă cu arhitectura și istoria. Elementele de finețe scot clădirea în evidență. Ușile duble de la intrare, cu ghirlande decorative și panotaj sunt încă o dovadă a stilului clasic impecabil.

De apreciat sunt pilaștrii cu capiteluri ce înconjoară bovindoul din zona de zi, atât la exterior cât și în interior. Semicercul se află în opoziție cu liniile drepte ale casetelor de geam și blazoanelor de fațadă, oferind un estetic echilibrat.

Ferestrele înalte oferă o priveliște cuprinzătoare a străzii, lucru de care se poate profita indiferent de utilizarea casei.

Dacă doriți să vă mutați împreună cu familia, peisajul este perfect de admirat la o cafea sau ceai de dimineață, iar dacă vă hotărâți să o transformați în sediu de firmă, puteți asigura o atmosferă destinsă, numai bună pentru productivitate.

Autor: Cella Constantinescu